Cred că de la chinezi am luat de toate. Nu numai tehnologie, obiecte de folosință, jucării, porțelan sau viruși, dar și concepte de filozofie și metafizică. Am văzut din mașină, lângă calea ferată, două siluete ciudate, parcă sculptate, în toată liniștea creată de vegetația pusă la pământ. N-am avut timp să opresc, nici nu era regulamentar, dar mi-am promis să revin, să văd mai de aproape ce am surprins în colțul retinei. Așa am și făcut. Doi arbuști, cu trunchiuri ciuntite, aflați la distanță de nici doi metri unul de altul, parcă prinseseră viață. Felicitări celui care a folosit drujba, să nu-i doboare. Le-a dat formă de Yin și Yang, împletitură logică a naturii și a minții, conform celui mai răspândit concept din filozofia și metafizica chineză. Adună în el forțele primordiale și complementare care compun universul și toate componentele acestuia. Crucile răsfirate pe marginea căii ferate, unele luminate de coronițe și lumânări, trenurile care trec în viteză sau gâfâind de numărul vagoanelor, trecătorii prea ocupați de grijile lor să mai privească în jur, toate par să armonizeze și să asigure acel concept de „Jiao”, dintre lumea cosmică și tărâmul oamenilor. Mulțumesc artistule anonim că m-ai făcut să mă bucur cu „vietățile” tale.
Aghata Nanu