Aud si vad la televizor tot felul de actiuni ale Politiei, DNA, DIICOT, Jandarmeriei, retineri, audieri, arestari, decizii ale instantelor. Trec prin fata ecranelor oameni de afaceri, politicieni, incatusati si bagati in dube, apoi audiati ore intregi, pâna noaptea târziu, totul in fata camerelor de luat vederi, a fotoreporterilor.
Unii sunt luati direct de pe strada, altii se trezesc cu usa sparta de mascati, cu noaptea in cap, jandarmii dau buzna in locuinte, ii iau pe sus si ii duc la Politie, apoi la Parchet, acuzatii, inculpatii, retinutii declara ca au fost audiati o noapte intreaga, dupa care, tot noaptea, instantele decid arestarea sau eliberarea.
Totul imi aminteste de tabloul „Rondul de noapte”, al celebrului pictor Rembrandt, comandat in 1642 de Militia locala, pentru a fi imortalizata in actiune, numai ca nu a iesit cum au vrut comanditarii, tabloul fiind o ironie usturatoare la adresa aceleasi militii.
Si acum, ma intreb: de ce aceste institutii, onorabile prin statutul si atributiile lor, lucreaza numai noaptea? Primesc un spor, cum primeau muncitorii din schimbul III? Au ceva de ascuns? Ma mai duce gândul la unele dintre modalitatile la care apelau cei de la Siguranta, procurorii din perioada comunista: interogatorii interminabile, cumulate cu ingradirea de la somn, folosirea luminii, directionata spre ochi, interzicerea fumatului etc., totul pentru ca subiectul sa cedeze, sa marturiseasca si ce n-a facut.
Ar fi prea mult, insa, numai asa imi explic activitatea nocturna a organelor de ordine, represiune si aplicare a legii. Noaptea, dupa cum stie toata lumea, este destinata, lasata de Dumnezeu pentru somn, pentru hodina. Stiu ca, inainte de 1990, era interzis, chiar si Militiei, sa bata la usa dupa ora 20,00. Cât este ziulica de mare, nu-i timp de retineri, arestari, interogatorii, judecari? Pun si eu o intrebare.
Nicolae Maxim