Ferească toate cele sfinte să te pocnească o durere de ceva, undeva, după orele 22.00. Vrei nu vrei, trebuie să mergi la o farmacie non-stop. Cea mai la îndemână este farmacia de lângă hotelul Decebal, care, după cum zice mai toată lumea, este singura non-stop din Bacău.
Nu știu dacă sunt și altele, dar eu am pățit-o într-o seară de curând, și acolo am mers. Când am ajuns la rând erau patru persoane. Mi-am zis că o să meargă repede, da’ de unde…
Farmacista alerga de la geamul cu gratii pe la toate dulăpioarele și revenea. Nu știu cum, mai toți își mai aminteau că le-ar trebui și un antinevralgic, apoi o cremă de durere de spate, apoi…alte minuni care ar putea să le cumpere în fiecare zi. Dar nuuu…
Unii așa își amintesc că le mai trebuie câte ceva, așa…să aibă preventiv prin casă. Mai apare și un domn care spune că are copilul cu febră. Toată lumea de la rând înțelege situația și-l lasă pe om în față. Și începe…alea, alea…multe din cele ce cerea neavând nicio treabă cu febra unui copil. Între timp coada s-a mărit. Doi tineri făceau haz de necaz sorbind dintr-o doză de bere. Oare ce-i durea? Un alt cetățean pe care începeau să-l lase nervii făcea recomandări, „să mai aducă personal” sau alte cele…culminând cu cel mai tare pont:
Să facă dom’le tonomate cu pastile, așa cum sunt alea de cafea. Bagi banu’ și iese pastila…” Mare-i grădina lui Dumnezeu, dar să te ferească sfântul să te doară ceva și să ajungi la farmacie în miezul nopții.
Mihai Anghel