Pe când îmi pierdusem orice speranță ca strada Tipografilor va mai fi asfaltată, s-a întâmplat minunea! Un strat proaspăt de asfalt a fost turnat în această vară pe strada care separă blocul meu de Școala „Ion Creangă” din Bacău.
Am mulțumit providenței că a aliniat planetele în așa fel încât autoritățile locale și-au îndreptat atenția și către noi și m-am bucurat liniștit de confortul mult dorit. N-a durat mult acest vis frumos pentru că au fost acoperite canalizările, iar asta nu era deloc indicat. Înțeleg, nu sunt absurd, însă așa cum se lucrează la noi, nu cred că se mai întâmplă în lumea asta! În loc să decupeze frumos cadrul canalizării, meseriașii au rupt efectiv bucăți de asfalt, iar în urma lor au rămas căscate adevărate cratere.
Pe timpul zilei, sunt destul de vizibile gropile, însă pericolul pândește la adăpostul serii, al nopții. Acum vreo două-trei săptămâni aceste guri de canalizare erau tot așa, căscate în asfalt. Am fost plecat în concediu și când am revenit acasă le-am găsit tot așa. Mai mult, la suprafață se vedeau resturi din canalizare, sub forma șervețelelor umede, care nu se descompun și cel mai adesea înfundă canalizările.
Așa că, dragi șoferi, dacă țineți la mașinile voastre, evitați mai ales pe timpul nopții strada Tipografilor, paralelă cu Școala “Ion Creangă”, cu ieșire în strada Bradului. Altfel, riscați să dați cu mașina în gropi! La propriu! Bună treaba asta cu asfaltarea, nu zic nu! Dar să fie duse lucrările la bun sfârșit în scurt timp! De lăudat este și faptul că s-a gândit cineva să asfalteze și acea porțiune de șosea care duce spre Biserica „Învierea Domnului”. Era jale mare pentru șoferi! Mai ceva decât „cămilele”!
Codrin Macaru