O pata pe imaginea unui lacas de cult

Vreau sa semnalez o problema cât se poate de reala, desi cam rusinoasa. Zilele trecute am revenit in tara, in Bacaul natal, din Italia, unde lucrez de câtiva ani.

Am sosit in concediu si, in afara de problemele pe care le am de rezolvat, am gasit timp sa si vizitez locuri dragi si frumoase din oras. Printre ele se numara si Biserica Precista, un monument istoric remarcabil, cel mai vechi din oras si unul dintre cele mai frumoase si incarcate de istorie din toata zona Bacaului. Locul e destul de bine intretinut, mai pot fi admirate vestigiile vechii Curti Domnesti, iar biserica in sine te copleseste cu incarcatura ei emotionala, de mesager peste veacuri, pe unde si-au purtat pasii atâtia inaintasi ilustri.

Insa toate aceste impresii dispar ca prin minune daca ai proasta inspiratie sa treci pe la toaleta din curtea ansambului religios. Gasesti acolo o imagine ce iti intoarce matele pe dos, duhoarea este la cote maxime si amplificata de temperaturile caniculare, iar materiile fecale sunt imprastiate peste tot, de n-ai pe unde sa calci.

Imi vine greu sa asociez imaginea unui asemenea loc infect cu a spatiului cultural din jur, dar sa si vorbesc despre asta. Insa aceasta este realitatea. Este greu de crezut ca lumea poate fi atât de nepasatoare si impasibila la pastrarea unei minime curatenii, dar si ca administratorii lacasului nu isi permit sau nu vor sa angajeze o persoana care sa se ocupe de curatenie.

Gelu Matache