Eram in trecere prin cartierul Orizont si mare mi-a fost mirarea sa vad cum un gunoier a desfacut un recipient pentru plastice si a inceput sa care PET-uri intr-un sac imens.
M-a socat ideea in sine, in conditiile in care se pune foarte mare pret pe colectarea selectiva a deseurilor si cu atât mai mari sunt amenzile care se dau in cazul in care nu ne sortam gunoiul. Pai, pentru cine adunam noi cu atâta grija bidoanele, hârtiile sau sticlele?!?
Pentru cine incercam sa schimbam mentalitati si sa invatam sa traim civilizat? Iata pentru cine! Imaginea surprinsa de mine cu telefonul mobil este cât se poate de graitoare. Primul impuls a fost acela sa ma apropii de barbatul respectiv si sa-l iau la intrebari, insa, când am vazut ca are “ajutoare” m-am linistit.
M-am trezit eu, femeie, sa ma iau de gât cu tiganii care cauta prin gunoaie! Da, mi-a fost frica sa ma iau de ei, pentru ca aceasta categorie de oameni este in stare sa-ti dea in cap daca ii iei la rost. Si in plus, aveam copilul cu mine si am vrut sa-l feresc de vreo experienta traumatizanta.
Insa, pe când eu ma framântam la gândul ca muncim pentru altii, barbati in toata firea treceau nepasatori pe lânga cei care isi indesau sacul cu PET-uri si cutii de bere, pentru a le vinde ulterior.
Este si asta o forma de supravietuire, dar, sa munceasca fiecare in dreptul lui! Ramâne totusi intrebarea: pentru cine reciclam?
Irina Tomac