Despre spital, in general, s-au spus si se vor spune multe, pentru ca mereu va fi ceva in neregula pe-acolo. De la actul medical, in sine, care in multe cazuri lasa de dorit, la conduita unor cadre medicale. Subliniez, a unora. In fine, problema mea este alta de data asta. Cu care m-am confruntat recent.
De exemplu, la Spitalul de Pediatrie, unde observ ca lucrurile s-au imbunatatit mult in ultimii ani, atât din punct de vedere tehnic, cât si…estetic, ei bine, acolo, in afara cladirii, daca trebuie sa astepti ori daca, in trecere fiind, ai nevoie sa te asezi undeva, nu ai pe ce, pentru ca bancile lipsesc cu desavârsire.
Oamenii care au treaba pe acolo stau pe scari, pe bordura, pe unde apuca. Poate un bolnav vrea sa se odihneasca, un batrân, un copil sau chiar adultii sanatosi…Presupun ca asa e cam in toata curtea spitalului, in general, nu doar la Pediatrie.
Culmea e ca parcari pentru „odihna” masinilor s-au facut, har Domnului!, dar pentru odihna noastra, nu. Si spatiile verzi am vazut ca exista, si sunt bine intretinute, trotuare cu dale din-alea smechere, la fel, nu am ce zice. Dar, la noi, oamenii, pentru care s-a construit de fapt spitalul, cine se mai gândeste? Cred ca nu ar cadea cerul daca ar „planta” câte o banca pe ici, pe colo!!!
Gabi Nastrut