Va scriu pentru ca nu se mai poate asa ceva! Trec zilnic pe strada Stefan cel Mare, locuiesc in zona, unde e un calvar cu santierul acesta continuu.
Chiar am urmarit ritmul lucrarilor, chiar m-am bucurat ca, in sfârsit, a intrat si cartierul nostru in renovare. Abia astep sa calc si eu pe trotuare normale, cu pavele, sa am iluminat public si o strada in care sa nu-mi rup masina. Ce ma intriga insa e ritmul lucrarilor. Sapam, stam, ingropam tevi, facem din nou sant, vin iar echipe, iar se sapa, iar se ingroapa.
Credeti-ma! Nu exagerez deloc. La capatul strazii, la intersectia cu Mioritei, ieri (miercuri) – trimit si poza ca sa nu fiu acuzat de rea credinta (e facuta in jurul prânzului) – pentru a patra oara, de când a inceput lucrarea, se sapa si se tot sapa in acelasi loc. Prin aprilie au sapat aici, au inlocuit o teava, apoi asta a cedat de s-a scurs apa pâna in strada si a blocat circulatia, au terminat lucrarea, au astupat santul.
Am zis ca e gata, dar peste doua saptamâni s-a sapat din nou. In acelasi loc, pe aceeasi teava. Au sapat, au reparat, au inlocuit, sau ce au mai facut ei, si apoi iar au astupat. Nu a trecut mult si apoi iar au sapat. La fel, in acelasi loc. Am zis ca am innebunit eu. Nici nu am mai trecut prin zona. Am luat autobuzul spre serviciu, sa nu-i mai vad.
Ieri, cum spuneam, culmea!, sapau tot acolo. Din nou. Deja ma intreb ce lucrare laborioasa o fi de tot sapi, tot ingropi si iar sapi? Nu se mai poate asa ceva… Stiti ce mi-au spus când i-am intrebat? Ca protejeaza zona de trecatori. Si ca acopera mereu groapa ca sa nu cada cineva in ea. I-ati crezut? Nici eu.
Florin Zapatea