Stranierii si romanii

Vacantele in locul unde ne-am nascut sunt printre cele mai dorite de o anumita categorie a populatiei. Unii vin de la mii de km pt a vedea locurile copilariei, pt a le arata copiilor orasul bunicilor, scoala unde parintii au invatat, unde au batut mingea etc.

O parte din acestia vin acasa obositi, impovarati de griji sau de visuri. Unii sunt cu bun simt sau cu nesimtire. Dar ceea ce am observat este ca o buna parte din ei, au invatat sa spuna te rog sau multumesc. Chiar daca aceasta suna in limba stranierilor, capsunarilor etc.

Dar ce facem domnilor cand venind acasa si intalnim asa zisii interlopi, oameni de afaceri grosolani, persoane care pt care numai simplu fapt ca vii din Occident, pt ei reprezinti un simplu santerist, culegator de fructe, tractorist, o vaca de muls? Ce facem cand ne asezam la o masa (pe o terasa selecta a orasului si foarte in voga) cu prietenii din Europa, iar la masa alaturata, omul din neandertal (a se citi bacaoan), incepe sa faca aluzii, sa se faca auzit: Au venit acasa aia care muncesc pe 1000 de euro in Italia si aici sunt in figuri, nu au ce manca pe acolo etc?

Ce facem? Si sunt siguri ca mai peste tot esti catalogat in felul acesta. Inteleg ca infrastructura este la pamant, economia, maidanezii, dar nu este vina celor care traiesc in alte tari pt ati arata frustrarea, dar a te purta civilizat, ati vedea de paharul tau, a te purta ca un om si nu ca un animal asta nu costa nimic. Dar nimeni nu i-a transmis acestui personaj(nici prietenii si nici anii de acasa) ca poate datorita capsunarilor de la masa alaturata, societatea la care dumnealui lucreaza este inca pe linie de plutire, datorita stranierilor care sunt plecati si care mai investesc, economia orasului Bacau inca se taraie, ca unii de la masa alaturata sunt doctori ,avocati sportivi care l-ar fi depasit la toate capitolele.

Dar oamenii aceea au reactionat asa cum au invatat in tarile de unde provin, s-au ridicat, au platit, au zis multumesc, lasand gibonul sa isi savureze victoria amara. Nu arunc cu pietre in toti bacaoanii, dar prefer ca data viitoare sa le arat copiilor, prietenilor o lume mai deschisa, mai luminata. Si oricare ar fi acel loc, sigur nu este orasul Bacau. Pacat.

Tarzan