Tablou de Bacau

Surprinzatoare seara de luni. Dupa o zi in care soarele a dogorit si a incins tot ce i-a iesit in cale, concitadinii nostri au iesit sa se racoreasca care pe unde au putut. Intâmplator am surprins zona centrala, acolo unde oamenii se relaxau fie pe o banca, fie pe la terasele din apropiere.

Câtiva copii alearga supravegheati de parinti, un baietel de vreo zece ani isi plimba surioara in landou, unii servesc masa in oras infulecând din shaorma achizitionata de la fast-food-ul de pe colt. Chiar si traficul rutier este calm, majoritatea masinilor rulând alene, de cele mai multe ori, din pacate, cu volumul muzicii aproape de maxim.

Despre genurile muzicale ce rasuna din bolizi, mai bine sa nu amintesc. Privesc cladirile vechi, unele dragut luminate – cum ar fi Prefectura -, altele imbracate, modern, cu fel de fel de reclame. Chicios. Deodata, un câine ce, pâna in acel moment, cred ca dormea pe undeva incepe sa faca „vocalize”, sa-si intinda toate membrele si chiar sa se dea la un trecator.

Intervin doua tinere care-l hranesc din shaorma lor si-l mângâie pe blana care inclin sa cred ca nu e chiar foarte curata. La 22 fix, ca la un semnal, isi fac aparitia in piateta sase aurolaci zgomotosi. Sunt cinci baieti si o fata. Se dau in spectacol, batând din palme si executând miscari de dansuri orientale.

Din fericire au disparut repede din peisaj. Se lasa noaptea, se lasa linistea, se lasa racoare. Oamenii isi ureaza noapte buna si se indreapta spre casele lor, multumiti de cele mai pretuite lucruri pe care le au: sanatate si pace. Asta va doresc tuturor!

Stefan Izvoranu