Mi-ar placea sa ma plimb mai des prin parcul din Bacau, singurul care ar mai putea fi numit asa, cu toate ca nu arata intocmai, in multe zone. Pe buna dreptate, sotia mi-a zis, când am acceptat sa facem o plimbare prin parc, cum ca arata ca un loc…neglijat. Florile, elementul estetic care ar putea da o nota buna parcului, sunt…ca si cum n-ar fi.
Intr-adevar, gazonul arata binisor, vorbim despre cel nou pus, dupa ce au scos arborii din radacini si tufele alea care acum nu mai sunt (ceea ce e bine, pentru ca arata cât de cât mai…altfel). Iarba o vad ca se uda cu aspersoare, apa fiind adusa, din câte am inteles, dintr-un put sapat de primarie, ca sa nu mai plateasca la CRAB, ceea ce e bine, pâna la urma.
Problemele ramân totusi cele legate de lacusor, unde abia de vreo 3-4 saptamâni s-au gândit sa-l umple cu apa (pe sfert insa si numai dupa ce termina de stropit gazonul, ca sursa nu face fata). Am vazut un angajat, probabil de la spatii verzi, care facea o munca de Sisif, curatind de frunze apa din lacusor, cu un soi de plasa asemanatoare minciogului pescarilor.
Total, ineficient. La fel de aiurea arata gardul acela zidit de la intrarea principala in parc (de la bulevard) care n-a mai vazut varul de un deceniu, cred, de pe vremea lui Sechelariu. La fel si asfaltul, cel mai probabil tot din mandatul lui Seche, din care s-au desprins pietricele – calvarul doamnelor si al domnisoarelor care pasesc incaltate in sandalute. Cam acesta este parcul nostru, fata de cel de la Onesti, de exemplu, al carui lacusor este plin de nuferi si de ratuste salbatice.
Cristian Alex Dominte